Interviu: „App-urile oferă o multitudine de şanse“
Eu folosesc în principal WhatsApp, Instagram şi Snapchat pentru a ţine legătura cu copiii mei. În scopuri profesionale folosesc de multe ori aplicaţia de luat notiţe. Ascult destul de des muzică şi urmăresc din când în când serviciul meteo pentru a şti când pot folosi app-ul Runtastic. Dar din luna decembrie a anului trecut fac un experiment pe care mi l-am impus singur, respectiv nu mai am instalată pe telefon aplicaţia de mail de serviciu.
Mai trăiesc, da. (râde) Mi se pare un lucru bun. Reduce ritmul de viaţă, dar este şi un pic incomod. Dacă doresc să-mi verific mailurile în deplasare, trebuie să scot laptop-ul sau tableta.
Înainte să vă răspund la întrebare trebuie să precizez un amănunt important: pentru a putea acorda premiul pentru software destinat copiilor colaborăm cu unele biblioteci în care copiii pot testa softurile. Nu toate familiile îşi pot permite aparate electronice scumpe. Nu întotdeauna mediile digitale, deci app-urile, jocurile, consolele sau jucăriile electronice sunt ieftine. Prin colaborarea cu bibliotecile poate participa oricine. Pentru mine este importantă transmiterea ideii de democraţie: oricine poate veni să participe. Ceea ce dorim să aflăm înainte de toate este: cum li se par copiilor lucrurile care au fost create special pentru ei? Nu întotdeauna ce le place adulţilor este acceptat în egală măsură şi de copii.
Exact. Este important ca copiii să fie puşi pe gânduri. Vă dau un exemplu: este o diferenţă foarte mare între o carte citită pentru şcoală sau acasă. La fel se întâmplă şi cu jocurile. Dacă jucăm un joc doar în scop de divertisment, îl jucăm altfel decât dacă trebuie să îl evaluăm. Noi dorim ca copiii să compare, să aprecieze şi să discute cu alţi copii. Să adune impresii şi să înveţe să le formuleze şi să le pună pe hârtie. În acest proces se întrunesc foarte multe competenţe. Şi bineînţeles că şi înţelegerea conceptului de democraţie joacă un rol. Deoarece nu este obligatoriu să câştige la sfârşit ca premiu jocul care a fost votat câştigător de un grup de evaluatori dintr-una din cele 20 de biblioteci participante.
De multe ori sunt întrebat de la ce vârstă ar fi recomandabile serviciile de mesagerie şi reţelele de socializare. Pentru părinţi este esenţială această orientare. Dar este pusă corect întrebarea? După părerea mea, întrebarea ar trebui să sune astfel: Ce vârstă ar fi realistă? Instagram, Snapchat şi Facebook sunt locurile de joacă digitale ale zilelor noastre. Mereu întâlnim părinţi care zic: „Oh, WhatsApp este o caracatiţă de date. Foloseşte mai bine Threema.“ Dar acum închipuiţi-vă un loc de joacă în care toate jucăriile sunt din lemn şi absolut sigure şi pe care copii pot să mai şi cadă fără a se răni. Doar că nu au pe nimeni cu care să se joace! Deoarece toţi prietenii sunt pe celălalt loc de joacă.
Corect. Deci ceea ce vreau să zic: este mai realist să ne pregătim copiii pentru posibilele pericole sau probleme pentru a şti în cazul unei căzături cum să reacţioneze sau să nu aibă teamă în caz de situaţii de urgenţă. Aceasta reprezintă competenţa în medii digitale.
Absolut nerealist.
Întotdeauna este greu să numesc o vârstă anume. Nu toţi copiii de şase ani se aseamănă, aşa cum nici cei de opt sau zece ani. Unul este mai visător, altul are o afinitate mai mare pentru tehnică. Copiii iau primul contact cu app-urile prin părinţii lor. Al doilea contact este atunci când primesc primul smartphone. Imediat ce un copil deţine un smartphone, trebuie pregătit pentru internet, deoarece prin telefon are acces liber la internet. Şi trebuie să afle care sunt şansele şi pericolele în legătură cu folosirea internetului. Aici este vorba deci de tema răspunderii. Ca părinte nu este întotdeauna uşor să păstrezi totul sub control dacă copilul deţine un smartphone.
Cumpărăturile din aplicaţie sunt o temă importantă. Ele în sine nu sunt rele, pentru a ne cumpăra niveluri superioare. Dar dacă jocul nu mai avanseaza în niciun fel fără cumpărarea de elemente suplimentare, nu văd cu ochi bun această constrângere. La aplicaţiile free-to-play aş fi mereu atent să rămână gratuite. Dacă copii plătesc cu un card-cadou, atunci trebuie ca şi în cazul banilor de buzunar să li se stabilească o limită pentru a păstra sub observaţie cheltuielile efectuate. La modul general mi se pare important ca jocurile să nu pună presiune asupra copiilor, să nu le pună condiţii de timp sau conţinut şi să nu abuzeze de notificări şi mesaje.
Este adevărat. De multe ori m-am întrebat de ce mai ales în acest domeniu se pun problemele în prim-plan. App-urile şi mediile digitale în general oferă o multitudine de şanse. App-urile, smartphone-urile şi tabletele sunt medii de creaţie excelente cu ajutorul cărora oricine poate scrie, fotografia sau prelucra imagini. Rezultatul poate fi publicat imediat pe internet. Cu ajutorul acestor mijloace nu este deloc dificil să scrii un eBook propriu. „Book Creator“ şi „Comic Life“ spre exemplu sunt app-uri foarte bune pentru acest scop. Atunci când copiii lucrează cu asemenea instrumente creative, cu ocazia utilizării lor se poate vorbi şi despre limitele în lucrul cu imaginile. Ce este permis? Ce este o lezare a personalităţii? Problematicile pot fi discutate mult mai bine în timp ce copiii lucrează la propriile eBook-uri sau fotocomic-uri. Şi app-urile creative sunt alternative bune pentru ca copiii să mai facă şi altceva în afară de joacă. Sunt mulţi copii care utilizează exclusiv app-urile de jocuri pentru că nu cunosc prea multe alternative.
Interviul a fost luat de către Insa Gronewold şi Katja Liebigt.