Psihologia amânării nu este un sfat bun

Timp de lectură: minute
Markus Gerstmann ştie prin prisma muncii sale cu copiii şi adolescenţii care este importanţa platformelor video pentru tânăra generaţie.
Dar de ce canalurile YouTube au devenit pentru unii din noi noua televiziune? Teachtoday a stat de vorbă cu pedagogul specializat în educaţia digitală Markus Gerstmann din Bremen despre fascinaţia platformelor video şi despre modul cum îi entuziasmează pe tineri să folosească mediile digitale într-un mod sigur.
Bild
Markus Gerstmann
Domnule Gerstmann, dumneavoastră vă mai uitaţi la televizor?

Sufrageria mea încă este amenajată într-un stil destul de clasic. (râde) Dar şi eu am la fel ca mulţi altii un „second screen“, o tabletă sau un smartphone, pentru momentele de plictiseală. Nu mai este ca pe vremuri când stăteam împreună cu familia şi comentam ce apărea la televizor, acum fac schimb de impresii şi cu alţi oameni care nu sunt de faţă. Un exemplu clasic este serialul „Tatort“. Îmi place să mă uit din când în când să văd ce zic şi ceilalţi.

Este exact subiectul nostru, deoarece mediile de socializare şi platformele video trăiesc din comunicarea şi participarea utilizatorilor lor.

Corect. Videoclipurile pe internet sunt spaţii de acţiune în care pot decide în orice moment ce urmează să se întâmple. Acţionez singur şi decid singur. Pot comenta, întrerupe sau viziona altceva.

Dar mai rămâne astfel timp să reflectăm asupra conţinutului, să îl lăsăm să îşi exercite efectul asupra noastră?

Eu pot produce efecte, este ceea ce contează. Oamenii vor să producă ei înşişi efecte. De ce să mă uit până la capăt la un serial plictisitor? Aşa ceva pot face în altă parte, de exemplu la teatru. Mediile digitale au o existenţă scurtă. Este ceea ce le defineşte. Dar în faţa televizorului suntem mereu rupţi din acţiune de clipurile publicitare.

Dar acolo măcar reclama este identificabilă. Acest lucru constituie o mare diferenţă faţă de multe conţinuturi care se pot urmări de exemplu pe YouTube.

Acest lucru într-adevăr este o problemă. Mulţi YouTuberi nu precizează întotdeauna când se face reclamă. În special copiilor sau adolescenţilor le este foarte greu să deosebească o recomandare personală de o influenţare clară prin reclamă.

Puteţi să explicaţi acest fapt mai în detaliu?

Dacă este vorba de o recomandare personală, atunci este ok. Dar dacă un lucru anume nu reprezintă părerea proprie a YouTuber-ului, atunci este o problemă. Sunt diferenţe care trebuie departajate. Vă dau un exemplu: YouTuber-a Dagi Bee va lansa începând cu luna august o nouă colecţie de modă şi are atât de mult succes cu aceasta, încât după anunţarea acestui fapt au cedat serverele de la numărul mare de persoane care doreau să cumpere produsele ei. Aici apare un factor de putere. În spatele unor asemenea staruri YouTube se află reţele multichannel care aparţin unor firme mari cu lanţuri de producţie imense. Dar cât de multă comunicare se realizează prin intermediul personalului care se află în spatele acestor lanţuri de producţie? Ce încerc să vă spun este: aici se intenţionează vânzarea de produse. Faptul ca YouTuber-ii câştigă bani este absolut în regulă. Dar reclama trebuie precizată.

Cum transmiteţi această chestiune în munca dumneavoastră ca profesor de digitalizare? Sunt voci critice în cadrul comunităţii YouTube?

Atunci când noi, profesorii, publicăm ceva pe această temă, vă spun din experienţă că nu se întâmplă mare lucru. Dacă subiectul este abordat de YouTuberi, este complet altceva. Eu ca profesor specializat pe medii digitale acord mare atenţie abilității de a folosi mediul digital. Este un punct de pornire foarte bun în munca cu copiii şi adolescenţii. Noi alegem clipuri şi punem în balanţă aspectele pro şi contra..

Nu renunţati prin aceasta la autoritatea dumneavoastră de a interpreta lucrurile?

Acesta este modul nostru de abordare. Noi ca persoane mai în vârstă nu putem evalua felul în care folosesc tinerii mediile electronice. Putem să îl observăm din perspectiva noastră dar nu să îl înţelegem. Dorim însă ca tinerii să reflecteze asupra acestor lucruri şi îi privim cum învaţă singuri să se folosească de aceste medii. Psihologia amânării este întotdeauna un sfătuitor prost. Noi dorim ca adolescenţii să îşi pună singuri întrebări critice. Dacă eu le ţin un referat de 45 de minute, ştiu din experienţă că nu pătrunde mare lucru până la ei. Dar dacă copiii şi adolescenţii studiază singuri o problemă, învaţă astfel să pună întrebări critice.

De multe ori ceea ce vedem pe YouTube pare atât de simplu. Oare tinerii utilizatori sunt conştienţi de efortul care se ascunde în spatele realizării acestor clipuri pe internet?

Nu, şi de aceea producem împreună cu ei videoclipuri, pentru ca ei să înţeleagă de ce este nevoie pentru a realiza un filmuleţ de calitate. Lumina potrivită, sunetul – vorbitul direct în cameră. Toate acestea nu sunt simple. La formate ca Let´s Play lucrurile stau un pic altfel. Comentarea jocurilor video este o artă, comparabilă cu cea a comentatorilor unui meci de fotbal. Este nevoie de teme interesante şi cultură generală, deoarece cine nu vine cu contribuţii bune, nu primeşte click-uri

Pe platformele de live streaming cum ar fi YouNow trebuie să aduni like-uri pentru a face parte din aşa-numiţii „trending people“. Nu credeţi că la utilizatorii tineri se creează astfel presiunea de a dezvălui prea multe detalii private pentru a li se acorda atenţie?

Aceasta a fost o mare teamă a mea, mai ales atunci când a apărut YouNow. Dar tinerii nu folosesc platforma atât de intens cum ne-am fi aşteptat. O folosesc mai degrabă în scopuri private. În pedagogia utilizării mediilor electronice, sfera privată a fost un subiect de mare importanţă în anii trecuţi. Consider că acest lucru a dat roade. Dar bineînţeles că tot mai există oameni care sunt exemple negative. Aceştia vor exista mereu.

<b>Despre intervievat:</b> Markus Gerstmann este profesor specializat pe medii virtuale şi în acelaşi timp expert în probleme de educaţie în cadrul biroului de informare a tinerilor (ServiceBureau Jugendinformation) din Bremen pe probleme de pedagogie în lucrul cu mediile digitale şi de informare a tinerilor. El concepe şi iniţiază workshop-uri, evenimente de informare sau congrese de specialitate pentru tineri, părinţi sau personalul pedagogic.

Interviul a fost realizat de Martin Daßinnies.

Citiţi mai multe în secţiunea „Portaluri video“
/mediabase/img/3060.jpg Secţiunea aceasta ne arată ce riscuri ascund, dar şi ce şanse oferă portalurile video cum ar fi YouTube sau Snapchat. Fascinant, distractiv şi comunicativ
/mediabase/img/3061.jpg Aproape oricine a folosit la un moment dat platforme video, fie pentru a se uita la scurt-metraje sau clipuri muzicale, fie pentru a se inspira dntr-un tutorial de pe YouTube. Portalurile video pe scurt

Infografic: Cum se produce un clip bun?

Întrebări şi răspunsuri

Noutăţi

News
25.05.2018
Facebook reacţionează la Regulamentul General al UE privind Protecţia Datelor
La data de 25 mai 2018 a intrat în vigoare Regulamentul General al UE privind......

Distribuie articolul

Recomandă articolul cu numai un click!
Distribuie