Fapte, fapte, fake, fapte

Timp de lectură: minute
Odată la câteva minute, uneori chiar secunde, apar în newsfeed-ul propriei reţele de socializare ştiri, imagini sau clipuri. Titlurile sunt citite pe scurt, articolele până la un punct, clipurile vizionate timp de câteva secunde.
Reţelele de socializare sunt spaţii de informare în care se pot forma şi distribui opinii în decurs de câteva secunde. Dar cum să ne orientăm în fluxul de informaţii şi ştiri care năvălesc zi de zi peste noi? Care ştire este reală, care este un fake şi care o simplă exprimare de opinie? Acestea sunt o parte din întrebările care se adresează într-un mod sau altul în mod repetat în discuţiile de actualitate pe tema ştirilor false.
Bild
Ştirile false explicate pe scurt

Ştirile false – fake news - sunt informaţii intenţionat false care sunt distribuite cu un scop anume. De multe ori în acelaşi context cu ştirile false apare şi termenul de „bulă-filtru”. Algoritmele motoarelor de căutare şi ale reţelelor de socializare ne prezintă frecvent informaţii asemănătoare celor pe care le-am văzut anterior. Astfel, utilizatorii primesc în mod preponderant conţinuturi care corespund părerilor sau obiceiurilor lor. Efectul real al bulelor-filtru este însă contestat. Există rapoarte şi studii contradictorii despre avantajele, respectiv dezavantajele prezentate de algoritmele de filtrare pentru utilizatori.

Raza de extindere a ştirilor false

Gradul posibil de împânzire al unei ştiri false a fost dovedit de un selfie reprezentând un refugiat împreună cu cancelarul german Angela Merkel. Imaginea a făcut înconjurul lumii, însă în timp ce postarea iniţială apărută pe facebook a primit în jur de 13.000 de reacţii, ştirea falsificată care îl prezenta pe refugiat ca fiind un terorist şi înscena fotografia într-un context fals a primit un număr aproape dublu de reacţii.

Utilizatorii mediilor de socializare contribuie la împrăştierea unor asemenea ştiri false prin distribuirea lor fără o verificare prealabilă. Viteza cu care se propagă informaţiile şi rămân prezente este subestimată în reţelele de socializare, şi nu doar de tineri.

Astfel spre exemplu un proiect realizat de şcoala generală Nils Holgersson arată măsura în care doar o singură postare pe Facebook se poate propaga în mediul virtual. Clasa a patra a şcolii a avut curiozitatea să afle cât de repede se poate împrăştia o imagine în reţelele de socializare şi s-a încumetat să facă un experiment: Au îndemnat printr-o postare pe Facebook utilizatorii să distribuie imaginea realizată de ei. Într-un timp foarte scurt, imaginea a fost distribuită de peste 123.000 de ori.

Ce putem întreprinde împotriva ştirilor false

Respectarea principiilor jurnalistice ale ofertelor de informaţie nu se supraveghează temeinic la momentul de faţă în mediile virtuale. Există însă mai multe eforturi din partea guvernului german menite combaterii şi reglementării ştirilor false sau comentariilor care instigă la ură. În orice caz se poate face deja apel la măsurile penale posibile, atunci când de exemplu un mesaj distribuit în reţelele de socializare întruneşte criteriile de încadrare la o faptă penală precum calomnia sau defăimarea.

Dar ce implicaţii au toate acestea asupra newsfeed-ului meu personal? În vremurile digitale, ca şi în vremurile analoge de altfel, se aplică principiul: Cine doreşte să fie bine informat, trebuie să consulte pe cât posibil mai multe surse independente una de alta şi să nu lase doar reţelele de socializare să îi „furnizeze“ informaţiile dorite. De mare ajutor sunt şi opţiunile de raportare ale diferitelor reţele de socializare, prin care acestea pot fi atenţionate cu privire la ştirile false. În plus, rămâne valabil apelul care se face permanent la utilizatori să nu răspândească mai departe ştirile false.

Recunoaşterea ştirilor false

Nu este întotdeauna simplu să deosebeşti adevărul de ficţiune. Ar trebui să ne fixăm ca scop clasificarea corectă a multitudinii de informaţii, diverselor surse şi scopurilor diferite ale utilizatorilor reţelelor sociale. Următoarele şapte sfaturi pot fi de ajutor în detectarea ştirilor false.

Relatări exagerate şi lipsa citării de surse pot fi de exemplu semne că o ştire este falsă. Se impune întotdeauna o atitudine critică faţă de toate informaţiile.
Ştirea provine dintr-o sursă de încredere? Merită întotdeauna să aruncăm o privire către pagina-sursă a informaţiei. Are o rubrică de contact, nume şi adresă? Portalurile şi platformele serioase furnizează întotdeauna informaţii transparente.
Satiră, fake news sau ştire adevărată? Răsfoiţi pe scurt celelalte articole ale site-ului, blog-ului sau canalului de reţea de socializare. O scurtă privire permite o primă evaluare a ştirii sau sursei.
Tonul ştirii este exagerat iar detaliile sunt simple sau sumare? Conţinutul pare îndoielnic sau oferă o perspectivă unilaterală asupra situaţiei, eventual prin intermediul unor statistici? Au fost citate surse sau linkuri? Apar greşeli de traducere? La asemenea întrebări se poate găsi un răspuns rapid efectuând o cercetare sumară sau aruncând o privire critică.
Imaginea corespunde într-adevăr ştirii respective, aşa cum se afirmă în articol, sau unei alte ştiri? În cazul fotografiilor poate fi de ajutor funcţia de căutare pentru a se putea detecta o ştire falsă. Pentru aceasta se poate folosi de exemplu opţiunea de căutare inversă a imaginii oferită de motoarele de căutare. Se dă click cu tasta dreaptă a mouse-ului pe imaginea respectivă, se copiază URL-ul imaginii şi se introduce în câmpul de căutare a imaginii. Dacă imaginea apare de exemplu frecvent pe site-uri neserioase, atunci poate fi un indiciu de ştire falsă.
Dacă informaţiile par neverosimile, căutaţi o altă sursă. Aceasta poate fi un portal de ştiri sau un raport oficial al poliţiei. O comparare a textelor şi imaginilor ajută la identificarea ştirilor false.
Unele reţele de socializare precum Facebook oferă opţiuni de raportare a ştirilor false. Acestea pot fi raportate şi pe platforme precum Mimikama, care aparţine unei iniţiative non-profit şi informează cu privire la abuzurile care se comit în internet. Această iniţiativă mai deţine şi un motor de căutare denumit hoaxsearch.com care furnizează rapoarte cu privire la ştirile false detectate. Şi buletinul german de ştiri Tagesschau are un portal de căutare a ştirilor numit Faktenfinder.
Citeşte mai multe în rubrica „Formarea unei păreri”
/mediabase/img/4333.jpg Mediile de socializare pot influenţa ideile sau părerile personale ale copiilor şi adolescenţilor. Formarea unei opinii
/mediabase/img/3722.jpg Teachtoday a stat de vorbă cu activistul şi blogger-ul Markus Beckedahl cu privire la impactul mediilor de socializare asupra formării de opinii. Interviu cu Markus Beckedahl

Minoritatea gălăgioasă

Bot sau nu?

Noutăţi

News
25.05.2018
Facebook reacţionează la Regulamentul General al UE privind Protecţia Datelor
La data de 25 mai 2018 a intrat în vigoare Regulamentul General al UE privind......

Distribuie articolul

Recomandă articolul cu numai un click!
Distribuie