Direkt zum Seiteninhalt

Lumea digitală oferă mii de surse de informare

Timp de lectură: minute
Viaţa cotidiană a tinerilor din ziua de astăzi a devenit inimaginabilă fără medii digitale şi mai ales reţele de socializare precum YouTube, Snapchat sau Facebook.
De aceea Teachtoday a stat de vorbă cu activistul şi blogger-ul Markus Beckedahl cu privire la impactul mediilor de socializare asupra formării de opinii.
Domnule Beckedahl, având în vedere multitudinea de posibilităţi oferite de mediile de socializare mai are vreo importanţă pentru dumneavoastră dialogul faţă în faţă?

Este chiar foarte important! Dar sunt la fel de conştient de faptul că nu pot să mă aşez într-un loc retras cu fiecare din interlocutorii mei pentru a putea sta de vorbă cu ei personal. De multe ori timpul meu este limitat, de aceea mediile digitale îmi sunt de mare ajutor.

Din perspectiva unui jurnalist: Mediile de socializare au schimbat modul în care tinerii îşi fac o părere, de exemplu, despre politică?

Lucrul care s-a schimbat cel mai mult: Există mult mai multe surse de opinie. Aceasta este marea provocare în zilele noastre, nu doar pentru tineri. Pe vremuri existau mai puţine medii de comunicare şi mulţi oameni erau convinşi că cel puţin majoritatea dintre ele erau de încredere. În zilele noastre, lumea digitală oferă mii de surse. De aceea nu este întotdeauna simplu să clasificăm corect o informaţie. Vă dau un exemplu: conţinuturile pe care le vede fiecare pe Facebook variază în funcţie de modul în care folosim Facebook, ce prieteni urmărim şi ce teme consultăm în mod preponderant. Facebook filtrează conţinuturile în funcţie de comportamentul utilizatorului. Le arată în mod preferenţial pe cele la care acesta dă click. Mai ales tinerii ,de multe ori, nu înţeleg lucrul acesta.

Als Nutzer sieht man also verstärkt Inhalte, die lediglich das eigene Interesse bestätigen? Deci ca utilizatori vedem mai degrabă conţinuturile care ne confirmă propriile interese?

Da, şi se poate întâmpla să ne izolăm într-o bulă-filtru şi să mai receptăm doar informaţii care corespund intereselor noastre. Încă nu s-au dovedit ştiinţific efectele unei bule-filtru. Există încă prea puţine rezultate de cercetări pe această temă. În orice caz există riscul ca în acest fel să ne formăm o imagine simplificată asupra lumii înconjurătoare.

După părerea dumneavoastră, cum se informează tinerii în zilele noastre prin intermediul mediilor digitale?

În primul rând comunică prin intermediul messenger-ului, prin care se distribuie multe conţinuturi. Sunt importante şi Snapchat şi Instagram, deşi aici contează mai mult autoînscenarea decât ştirile. La televizorul clasic, mai ales la emisiunile de ştiri, copiii mai mari se mai uită doar împreună cu părinţii.

În schimb copiii şi adolescenţii se uită la YouTube.

În sfera politică există destul de puţine formate YouTube adresate tinerilor. Iar la cele care există am de multe ori senzaţia că se uită mai mult cadrele didactice. Conform principiului: Să vedem la ce se mai uită tinerii. Multe formate YouTube de succes sunt doar de divertisment.

Este acesta un motiv de îngrijorare?

Nu, nici pe vremuri nu citea oricine cărţile publicate de institutul german pentru cultură politică. Cred că adulţii ar trebui să accepte faptul că copiii şi adolescenţii au alte interese. De aceea adulţii ar trebui să le ofere tinerilor lucruri care îi interesează şi îi implică mai mult în procesele de luare a deciziilor.

Există un soi de ghid pentru tineri prin multitudinea de medii digitale?

Bineînţeles, chiar YouTube este o dovadă a acestui fapt. În vremurile de demult, revista Bravo era un ghid important la trecerea prin pubertate. Acest rol este preluat acum de YouTuberi. Aceştia abordează temele care sunt de interes pentru tineri. Ceea ce se întâmplă acolo poate fi greu de înţeles pentru persoane mai în vârstă. Mediile de socializare funcţionează pur şi simplu altfel. Dar în cazul multor fenomene legate de digitalizare se vorbeşte de fapt despre fenomene sociale.

La care fenomene vă referiţi?

Populismul de exemplu a existat dintotdeauna. Oare creşte deoarece mediile digitale permit o extindere mai mare a acestuia sau joacă mai degrabă un rol globalizarea, deoarece relaţiile sociale devin tot mai incerte pentru oameni? Este greu de dat un răspuns explicit la această întrebare. Deoarece atât progresul tehnic cât şi fenomenele sociale au o mare importanţă. Această disensiune se regăseşte după părerea mea şi în lumea digitală. Cine a crescut cu ziare cotidiene, acela nu va putea înţelege formele de comunicare are tinerilor. Dar acest lucru nu este ceva neobişnuit.

Ce le putem recomanda părinţilor în această privinţă?

Să arate interes pentru subiectele de discuţie ale tinerilor. Să-i asculte şi să stea de vorbă cu ei despre acestea.

Despre persoana intervievată: Markus Beckedahl este redactor-şef şi fondator al blogului netzpolitik.org. Acesta cometează drepturile la libertate digitală şi alte teme politice virtuale. În plus, este fondatorul conferinţei re:publica, care abordează anual subiecte precum societatea digitală şi Web 2.0.

Interviul a fost realizat de Martin Daßinnies

Citeşte mai multe în rubrica „Formarea unei păreri”
/mediabase/img/4333.jpg Mediile de socializare pot influenţa ideile sau părerile personale ale copiilor şi adolescenţilor. Formarea unei opinii
/mediabase/img/4392.jpg În reţelele de socializare se propagă pe lângă multe lucruri utile şi multe informaţii false. Fapte, fapte, fake, fapte

Minoritatea gălăgioasă

Bot sau nu?

Distribuie articolul

Recomandă articolul cu numai un click!
Distribuie