Direkt zum Seiteninhalt

Minoritatea gălăgioasă

Timp de lectură: minute
Când oamenii îşi formează o părere, de multe ori se alăturează majorităţii. Acest fenomen este demult cunoscut.
Lucrul nou este că reţelele de socializare profită de exact acest fenomen, contribuind astfel la formarea de păreri. Astfel se poate întâmpla ca unele păreri individuale să declanşeze o adevărată mişcare în reţelele de socializare prin conectare iscusită şi repostare frecventă, sau prin folosirea unor boţi. Cu atât mai important este să reflectăm asupra conţinuturilor din internet şi să ne punem întrebări.
Un exemplu de formare de opinie: iluzia majorităţii

Studiile au demonstrat că ceea ce oamenii în reţelele de socializare consideră a fi o părere majoritară nu este nimic mai mult decât o iluzie. Cercetătoarea americană Kristina Lerman de la University of Southern California a descoperit un lucru remarcabil în legătură cu acest fapt: odată cu folosirea reţelelor de socializare cum ar fi Facebook sau Twitter, modul de influenţare a opiniei a luat forme complet noi. Lucrul acesta îl dovedeşte cu ajutorul următorului exemplu:

Cele 14 pictograme din graficul de mai sus reprezintă cele 14 persoane diferite active în reţelele de socializare. Cele trei persoane colorate în portocaliu susţin o opinie care diferă de părerea persoanelor de culoare gri. Deci este o opinie reprezentată de o minoritate (3 din 14). În schimb nodurile portocalii sunt spre deosebire de cele gri foarte active. Sunt conectate cu multe alte noduri.

Cu cât vă postaţi mai des părerea cu privire la o anumită temă, cu atât mai des vor fi confruntaţi cu ea toţi “prietenii” din listă. Dacă pe lângă aceasta – aşa cum se observă în imagini – persoanele gri sunt mai puţin active şi au mai mulţi prieteni portocalii decât gri, vor cădea în iluzia că părerea persoanelor portocalii este cea predominantă. Vor fi tentaţi să şi-o însuşească – chiar dacă este vorba totuşi de opinia unei minorităţi.

Termeni importanţi legaţi de acest subiect

În dezbaterile actuale legate de formarea de păreri se regăsesc şi alţi termeni esenţiali, parţial cunoscuţi deja din cercetările efectuate pe marginea formării de opinii şi efectelor mediilor.

Stabilirea agendei presupune aducerea temelor în conştiinţa publică pentru a fi discutate de către publicul larg. A apărut în anul 1972 ca o teorie care făcea referire la mass media vremurilor acelora, care alegeau în mod intenţionat doar anumite teme. Temele prezentate ca fiind presupusa realitate reprezintă conform acestei teorii doar un fragment din realitatea obiectivă. Jurnaliştii au rol de “portari”, transformând o temă sau un eveniment într-o ştire.

Media şi jurnaliştii exercită cu ajutorul acestei “stabiliri de agendă" o mare putere asupra formării opiniei publice. Nu stabilesc ce să gândească oamenii despre un fapt anume, dar stabilesc asupra cărui fapt să îşi formeze o părere. Odată cu apariţia internetului şi a reţelelor de socializare au început să apară şi alţi actori pe lângă jurnalişti, care preiau rolul “portarilor”.
Citeşte mai multe în rubrica „Formarea unei păreri”
/mediabase/img/4333.jpg Mediile de socializare pot influenţa ideile sau părerile personale ale copiilor şi adolescenţilor. Formarea unei opinii
/mediabase/img/4392.jpg În reţelele de socializare se propagă pe lângă multe lucruri utile şi multe informaţii false. Fapte, fapte, fake, fapte

Interviu cu Markus Beckedahl

Bot sau nu?

Distribuie articolul

Recomandă articolul cu numai un click!
Distribuie