„Hate speech“-ul pe internet (discursuri instigatoare la ură)

Timp de lectură: minute
„Haters gonna hate“ cânta solista americană Taylor Swift în piesa ei „Shake it off“. Dar de discursurile instigatoare la ură nu te poţi „scutura“ pur şi simplu. Deoarece indiferent dacă se petrece în lumea analogă sau cea digitală, „hate speech“-ul (termenul englezesc pentru discursul instigator la ură) lezează demnitatea umană.

Discursurile instigatoare la ură pot afecta pe oricine. Pot fi îndreptate către persoane individuale sau către grupuri întregi. Este vorba de jigniri, insulte, calomnii, ameninţări sau răzvrătire a populaţiei. Din acest motiv, hate speech este un subiect important în educaţia politică şi socială din zilele noastre. Dar ce se înţelege prin hate speech şi ce se poate face pentru a-l preveni?

Bild
De unde începe hate speech-ul?

Comitetul de Miniştri ai Consiliului Europe a adoptat o recomandare cu privire la discursul instigator la ură. Aceasta conţine şi o definiţie a hate speech-ului la care se face de obicei referire când se vorbeşte despre acest subiect. Conform acesteia, termenul „hate speech“ cuprinde „orice formă de exprimare care propagă ură rasială, xenofobie, antisemitism sau alte forme de ură bazate pe intoleranţă, instigă, promovează sau justifică aceste manifestări, inclusiv intoleranţa care se exprimă sub forma unui naţionalism agresiv şi etnocentrism, unei discriminări şi ostilităţi împotriva unei minorităţi, imigranţilor sau persoanelor care provin din imigrație“.

Hate speech-ul nu trebuie văzut ca un fenomen care se petrece exclusiv online. Efectul dezinhibator şi posibilitatea de adresare unui public extins fac însă ca internetul să fie o platformă preferată pentru discursuri instigatoare la ură.

Hate speech-ul se poate manifesta direct, de exemplu prin instigare concretă la ură, şi indirect, de exemplu prin răspândirea de neadevăruri. Se pot deosebi mai multe tipuri de conţinuturi, grupuri de victime, modele şi metode de instigare la ură.
Hate speech se exprimă prin tipuri diferite de conţinut şi limbaj. Printre tipurile de conţinut se numără răspândirea intenţionată de ştiri false şi teorii conspirative, confirmarea stereotipurilor, o asimilare (generalizantă), dar şi instigarea la fapte de violenţă sau dezumanizare. Modelele lingvistice sunt insulta prin apelative denigrante, un limbaj vizual prin imagini placative şi opoziţia clară „noi“ vizavi de „ei“.
Discursurile instigatoare la ură sunt publicate pe diferite platforme de comunicare. Acestea pot fi bloguri, forumuri online sau reţelele de socializare sau chiar aşa-numitele „hate sites“ create special în acest scop. Mai direct apar sub forma unor e-mail-uri şi/sau mesaje private. În afară de aceasta, discursuri instigatoare la ură pot apărea şi în jocuri online, muzică sau videoclipuri.
Cuvintele şi imaginile sunt folosite în mod deliberat pentru a denigra sau marginaliza alte persoane. În mod frecvent se amplifică în mod voit anumite temeri, lucru care îi poate intimida în special pe copii. Astfel pot fi stimulate fricile şi respingerea. Apare un sentiment de agresiune împotriva celor care aparţin unui grup discreditat şi descris prin prisma unor prejudecăţi.
Art. 5 paragr. 1 al Constituţiei protejează libertatea la opinie. Aceasta protecţie se anulează dacă prin exprimarea liberei opinii se lezează demnitatea altei persoane (cf. Art. 1 al Constituţiei). De aceea discursurile instigatoare la ură nu au voie să fie ignorate nici pe internet. Conţinuturile clasificate ca delicte cum ar fi calomnia, injuria şi instigarea la răzvrătire nu sunt acoperite de libertatea la opinie.
Oamenii sunt afectaţi de hate speech în moduri diferite. Sensibilizarea tinerilor cu privire la acest subiect poate însemna în primul rând păstrarea unei interacţiuni pline de respect şi apreciere unul faţă de celălalt. Cine se confruntă cu discursurile instigatoare la ură pe internet trebuie nu doar să transmită competenţă digitală, ci şi să fie informat cu privire la structuri discriminatoare din viaţa analogă. Combaterea vocilor rasiste şi xenofobe este din acest motiv o sarcină de îndeplinit pentru întreaga societate.

Studiul realizat de UNESCO deosebeşte patru tipuri de iniţiative de combatere a hate speech-ului (vezi UNESCO 2015, 16):
– Sisteme de recunoaştere timpurie a hate speech-ului
– Coordonarea între coaliţiile (inter)naţionale
– Reacţii mai puternice din partea reţelelor de socializare şi a providerilor de servicii
– Promovarea competenţei digitale în scopul pregătirii utilizatorilor pentru a putea interpreta şi reacţiona la discursuri instigatoare la ură.

Dat fiind că ţinta discursurilor la ură pot fi şi persoanele care se implică împotriva hate speech-ului, adolescenţii care fac parte din aşa-numitul „counter speech“ (termenul în engleză pentru „discurs de combatere“) trebuie să ţină cont şi de propria siguranţă.
Campanii şi iniţiative de combatere a urei pe internet

No Hate Speech Movement
Scopul campaniei pan-europene a Consiliului Europei este poziţionarea ofensivă împotriva urii pe internet, dezvoltarea de strategii de combatere a acesteia şi modalităţi de sprijin al persoanelor afectate.

Pentru libertatea expresiei – împotriva agitaţiei pe internet
Apelul Institutului pentru Medii al landului Renania de Nord-Vestfalia (LfM) împotriva discriminării şi agitaţiei se adresează în special operatorilor de rețele de socializare, pentru ca aceştia să-şi preia răspunderea într-un mod mai eficient decât până acum.

www.jugend.support
Această platformă care se adresează tinerilor oferă sprijin la rezolvarea unor probleme aflate în legătură cu internetul cum ar fi cybermobbing-ul sau agresivitatea pe internet şi informează cu privire la riscurile fenomenelor actuale de pe internet.

Citeşte mai departe în rubrica „Responsabilitatea“.
/mediabase/img/3894.jpg Normele şi valorile pe care le cunoaştem şi le trăim offline de multe ori nu sunt respectate pe internet. Responsabilitatea mea pe internet!?
/mediabase/img/cache/3882_740x740.jpg Cybermobbing-ul (hărțuirea online) a devenit un subiect important în şcoli şi familii, deoarece sunt afectaţi tot mai mulţi copii şi tineri. De unde începe hărțuirea online

Idee de proiect: internetul – masca mea.

Noutăţi

News
25.05.2018
Facebook reacţionează la Regulamentul General al UE privind Protecţia Datelor
La data de 25 mai 2018 a intrat în vigoare Regulamentul General al UE privind......

Distribuie articolul

Recomandă articolul cu numai un click!
Distribuie