English
Deutsch
Polski
Hrvatski
Crnogorski
Magyar
Sunt eu însumi când sunt online?
Luând ca punct de pornire afirmaţia lui Oscar Wilde „O mască ne povesteşte mai multe decât o faţă“, copii s-au confruntat cu tipurile diferite de comportament comunicaţional atât pe internet cât şi în lumea reală.
În baza unor citate exemplare din chat-uri, copiii au exemplificat felul cum afectează internetul comportamentul comunicaţional individual. Într-o înscenare de piesă de teatru cu ajutorul unor măşti au fost puşi faţă în faţă cu propria atitudine personală şi şi-au transpus concluziile asupra comunicării digitale. În baza acestora s-a elaborat o aşa-numită etichetă cu reguli relevante de comportament pe internet.
Scopul proiectului este ca copiii să dezvolte o capacitate de reflectare cu privire la comportamentul lor comunicaţional pe internet. Prin jocul pe roluri ei urmează să fie sensibilizaţi cu privire la faptul că internetul ca mască imaginară ne poate determina uşor să ignorăm regulile generale de comportament pe internet. Analiza unor chat-uri exemplare şi elaborarea unei etichete îi îndeamnă pe copii să îşi reevalueze comportamentul comunicaţional şi să îşi antreneze gândirea critică.
Copiii
cunosc efectele exprimării verbale,
discută şi clarifică împreună conflictele care intervin
se transpun în diverse roluri şi îşi asumă diferitele perspective,
redau experienţele şi observaţiile acumulate şi reflectă asupra acestora,
elaborează împreună un set de reguli de comportament în comunicare şi le respectă.
Copiii
analizează comportamentul comunicaţional al altor persoane pe internet şi îl evaluează critic,
reflectează asupra comportamentului propriu în situaţiile de comunicare digitală.
Copiii
observă, reflectează şi discută în mod constructiv despre comportamentul comunicaţional propriu sau străin,
arată empatie şi se transpun în situaţia adeversarului.
Copiii
egândesc propriul comportament comunicaţional,
dezvoltă noi strategii de găsire a unor soluţii şi reflectează asupra acestora.
dezvoltă noi strategii de găsire a unor soluţii şi reflectează asupra acestora.
Desfăşurarea proiectului: masca digitală – Sunt eu însumi când sunt online?
La începutul proiectului se face o referire la carnaval sau halloween. Copiii povestesc cum le place să se costumeze. Se notează în scris aspectul costumelor şi modurile tipice de comportament. În continuare, copiii reflectează asupra modului în care pun în aplicare aceste moduri de comportament de îndată ce îmbracă aceste costume. La sfârşitul acestei faze se trage concluzia că purtatul unei măşti, respectiv masca în sine, influenţează propriul comportament.
Concluziile trase vor fi transpuse de copii asupra comportamentului comunicaţional în lumea digitală. Ei analizează exemple din chat-uri şi reflectează asupra comportamentului comunicaţional din cadrul acestora. Pentru a uşura transferul către propriul comportament, are loc o înscenare pe roluri cu măşti în baza unor scenarii conflictuale prestabilite. Copiii ajung să recunoască faptul că atunci când poartă măşti reacţionează altfel decât fără ele şi transpun această concluzie asupra internetului. La sfârşit elaborează o etichetă, un set de reguli de comportament pentru comunicarea pe internet.
Copiii se aşază pe fotolii de cinematograf în aşa fel încât să aibă o perspectivă bună asupra prezentării de pe perete. În mijlocul fotoliilor se află diferite măşti (măşti de vrăjitoare, piraţi, etc.). Acestea au rolul de impuls tacit. Copiii fac conexiunea cu carnavalul sau Halloween. În continuare enumeră costumele proprii pe care le poartă cu plăcere cu aceste ocazii. Se notează în scris toate aceste costume pe tabla de prezentare.
Asigurarea rezultatelor: Cartonaşe cu cuvinte
Forma socială: Muncă în grup
Forma socială: Muncă în grup
În a doua fază, copiii primesc între trei şi cinci cartonaşe pe care notează tipurile de comportament tipice pentru acea costumaţie (un comportament pro cartonaş). Cartonaşele sunt apoi ordonate corespunzător costumelor de pe tabla de prezentare. În urma acestui fapt au reflectat în ce măsură preiau sau au adoptat acest tip de comportament atunci când au purtat costumele. Copiii trag o concluzie sigură: o costumaţie – sau în acest caz şi o mască – nu este doar o îmbrăcăminte, ci influenţează şi comportamentul.
Asigurarea rezultatelor: Cartonaşe cu cuvinte
Forma socială: Muncă individuală, muncă în grup
Forma socială: Muncă individuală, muncă în grup
Felul cum se comportă copiii şi adolescenţii pe internet, de exemplu într-un chat, este detaliat în baza unor fragmente exemplare din chat-uri (vezi link-urile cu informaţii suplimentare). Ei le analizează şi reflectează asupra comportamentului comunicaţional. Accentul se pune aici pe întrebarea dacă actorii ar fi avut acelaşi comportament şi în lumea reală.
Asigurarea rezultatelor: Discuţie
Forma socială: Muncă în perechi, muncă în grup
Forma socială: Muncă în perechi, muncă în grup
Text:
În contextul înscenării unui joc pe roluri (observaţie: ar fi indicat ca împărţirea rolurilor să se efectueze aleatoriu prin tragere la sorţi), copiii îşi observă propriul comportament comunicaţional cu şi fără mască. În acest scop li se dau măşti potrivite (vezi link-urile cu informaţii suplimentare) şi cartonaşe cu sarcini de îndeplinit. Posibile sarcini ar putea fi:
- Fă-i un compliment partenerului tău de echipă
- Destăinuie-i partenerului tău de echipă un secret
- Încearcă să-l convingi pe partenerul tău că un lucru inventat este adevărat
- Spune-i partenerului tău de echipă:
- etc.
Copiii află că pragul de inhibiţie este mai jos atunci când poartă o mască în spatele căreia se pot ascunde. Aceasta îi transpune într-o poziţie de anonimitate şi le dă mai multă siguranţă în comunicare. Transpunând totul asupra internetului, aici mai contribuie şi separarea fizică (lipsa unei persoane care se află faţă în faţă) la creşterea „curajului“, dar şi la afirmaţii nechibzuite.
La finalul performanţei scenice se reunesc apoi pe fotoliile de cinematograf. În urma unui sondaj efectuat între ei, sunt vizualizate grafic constatările lor pe tabla de prezentare:
- copiii sunt mai siguri pe ei cu mască,
- copiii sunt mai cinstiţi cu mască,
- copiii fac afirmaţii mai nechibzuite/negândite cu mască
- copiii au un prag de inhibiţie mai jos,
- etc.
Transferând aceste constatări asupra comunicării digitale, copiii recunosc faptul că şi presupusa anonimitate şi ascunderea în spatele unui monitor pe internet are rolul unei măşti. Acest lucru a condus la o reflectare în grup asupra modului cel mai potrivit de a întâmpina acest lucru şi asupra importanţei unei comunicări corecte şi deschise de la egal la egal.
În contextul înscenării unui joc pe roluri (observaţie: ar fi indicat ca împărţirea rolurilor să se efectueze aleatoriu prin tragere la sorţi), copiii îşi observă propriul comportament comunicaţional cu şi fără mască. În acest scop li se dau măşti potrivite (vezi link-urile cu informaţii suplimentare) şi cartonaşe cu sarcini de îndeplinit. Posibile sarcini ar putea fi:
- Fă-i un compliment partenerului tău de echipă
- Destăinuie-i partenerului tău de echipă un secret
- Încearcă să-l convingi pe partenerul tău că un lucru inventat este adevărat
- Spune-i partenerului tău de echipă:
- etc.
Copiii află că pragul de inhibiţie este mai jos atunci când poartă o mască în spatele căreia se pot ascunde. Aceasta îi transpune într-o poziţie de anonimitate şi le dă mai multă siguranţă în comunicare. Transpunând totul asupra internetului, aici mai contribuie şi separarea fizică (lipsa unei persoane care se află faţă în faţă) la creşterea „curajului“, dar şi la afirmaţii nechibzuite.
La finalul performanţei scenice se reunesc apoi pe fotoliile de cinematograf. În urma unui sondaj efectuat între ei, sunt vizualizate grafic constatările lor pe tabla de prezentare:
- copiii sunt mai siguri pe ei cu mască,
- copiii sunt mai cinstiţi cu mască,
- copiii fac afirmaţii mai nechibzuite/negândite cu mască
- copiii au un prag de inhibiţie mai jos,
- etc.
Transferând aceste constatări asupra comunicării digitale, copiii recunosc faptul că şi presupusa anonimitate şi ascunderea în spatele unui monitor pe internet are rolul unei măşti. Acest lucru a condus la o reflectare în grup asupra modului cel mai potrivit de a întâmpina acest lucru şi asupra importanţei unei comunicări corecte şi deschise de la egal la egal.
Prezentarea rezultatelor: Discuţie, grafic
Forma socială: Muncă în perechi, muncă în grup
Forma socială: Muncă în perechi, muncă în grup
Proiectul a avut menirea de a sensibiliza copiii mai mult cu privire la modurile de comportament pe internet. În afară de comunicare, se mai pot aborda şi teme precum protecţia datelor, sfera privată, înşelăciunea, denigrarea, etc. Ca bază pentru aceasta pot servi afirmaţiile copiilor din etapa 4.
Linkuri utile cu informaţii suplimentare:
Distribuie articolul
Recomandă articolul cu numai un click!
Distribuie
