Interviu: „Limbajul prescurtat constituie un atu“

Lesezeit: Lesezeit
În special utilizatorii tineri recurg la prescurtări sau vizualuri atunci când comunică prin reţelele de socializare. În locul unor propoziţii complete, postările şi mesajele sunt populate de emoticoane, LOL-uri sau hashtag-uri. Dar care sunt efectele acestui fenomen asupra dezvoltării limbajului copiilor şi adolescenţilor?
Teachtoday a stat de vorbă cu lingvistul Prof. Dr. Gerd Mannhaupt despre rolul limbajului în reţelele de socializare. El a explicat de ce limbajul dozat adecvat poate profita de mediile de socializare.
Bild
Oare internetul conceput pentru adulţi este interesant şi pentru copiii care nu ştiu încă să scrie şi să citească?

Părerea mea este că acest factor nu are vreo importanţă multă vreme. La vârste cuprinse între cinci şi zece ani, mediile moderne nu sunt decât jucării interesante. Abia spre sfârşitul copilăriei, deci la începutul adolescenţei, internetul este folosit mai intens sub aspectul limbajului.

Cu toate acestea şi elevi de clasa a patra folosesc servicii precum WhatsApp. Ca părinte percepem uneori un stil de limbaj, uneori doar frânturi, pe care în mare parte nici nu le înţelegem. Care să fie cauza?

La cei mici acest lucru este cauzat de lipsa de „competenţă de manevrare“. WhatApp nu foloseşte doar limbajul scris, ci limbajul în general. De acesta aparţin şi emoticoanele şi mesajele verbale. Dacă analizăm domeniul comunicări dincolo de limbajul scris, atunci aceasta pentru copii este o unealtă complet nouă. Copiii trebuie să se obişnuiască întâi cu ea. Smiley-urile pe care le folosesc sunt mai apropiate de lumea jocurilor pentru că oferă o comunicare simbolică cu care copiii se simt mai familiari. De aceea sunt folosite mai frecvent.

Mulţi părinţi se tem acum că în special copiii mici vor fi influenţaţi negativ în dezvoltarea vorbirii prin folosirea timpurie a mediilor digitale. Ar putea şi WhatsApp să aibă o contribuţie la acest fapt?

Depinde de dozaj şi de modul cum sunt folosite mediile digitale. La un nivel normal de dezvoltare a vorbirii, vorbitorul stăpâneşte mai multe registre lingvistice. Registrele lingvistice presupun adaptarea limbajului în funcţie de interlocutor şi de situaţia în parte. Un exemplu simplu este situaţia la şcoală. Elevul învaţă la şcoală să răspundă întotdeauna în propoziţii complete. I se explică şi că în acest context nu se permite un limbaj cu prescurtări. Pe WhatsApp însă învaţă să se exprime pe înţelesul tuturor cu efort minim. Copiii şi adolescenţii încearcă deci să comprime cât mai mult înţeles într-un format. Din perspectiva unui lingvist învaţă deci cu această ocazie un nou registru. Dacă este în raport echilibrat, deci limbajul prescurtat nu este singurul registru lingvistic cu care cresc copiii, atunci acest mod de exprimare este mai degrabă o îmbogăţire lingvistică decât un dezavantaj.

Să înţelegem deci că copiii descoperă ceva nou în privinţa limbii şi că prin aceasta îşi dezvoltă limbajul?

Exact. Acest limbaj prescurtat, pe care aproape toţi îl folosim la WhatsApp – chiar şi adulţii – este într-adevăr nou în evoluţia societăţii noastre. Deci un atu!

În consecinţă dezvoltarea vorbirii şi socializarea prin mediile digitale merg mână în mână. Teachtoday a pus de curând bazele unei reviste pentru copii, Scroller. Un produs editat în mod clasic pe hârtie şi care are menirea de a forma o punte spre mediile digitale. Vi se pare o cale inspirată? Sau în zilele noastre ar trebui să fie totul digital?

Nu. Mi se pare o soluţie plină de sens. Reflectă lumea şi tradiţiile din care provin majoritatea copiilor. Mulţi copii se descurcă deja bine cu forma scrisă aşa cum o cunosc din cărţi - cu imagini sau de poveşti – sau reviste. În special în clasele primare formatele textuale de transmitere a informaţiei nu sunt în conexiune strânsă cu domeniul digital. Deci este indicat pentru copii şi părinţi să se lase conduşi prin „vechea“ formă, a textului printat pe hârtie, pentru a trece mai târziu la noua lume digitală.

Dr. Gerd Mannhaupt predă materia „Bazele limbii germane“ la Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei din cadrul Universităţii din Erfurt. Printre domeniile sale de cercetare se numără însuşirea limbajului scris, monitorizarea nivelului de învăţare, precum şi analiza şi didactica citirii şi scrierii timpurii.

Interviul a fost realizat de Thomas Schmidt de ziua internaţională a internetului sigur Safer Internet Day în anul 2016.

Citiţi mai multe în secţiune
/mediabase/img/2541.jpg Prin posibilităţile lor de comunicare, reţelele de socializare exercită o atracţie deosebită asupra tinerilor. Însoţirea copiilor prin reţelele de socializare
/mediabase/img/4720.jpg Infograficul realizată de Teachtoday demonstrează cât de repede poate face o poză înconjurul lumii. Infografic: „O poză face înconjurul lumii“

Planul de prim-ajutor: cybermobbing-ul

Întrebări şi răspunsuri

Noutăţi

News
25.05.2018
Facebook reacţionează la Regulamentul General al UE privind Protecţia Datelor
La data de 25 mai 2018 a intrat în vigoare Regulamentul General al UE privind......

Distribuie articolul

Recomandă articolul cu numai un click!
share