Interviu: „Limbajul prescurtat constituie un atu“

Părerea mea este că acest factor nu are vreo importanţă multă vreme. La vârste cuprinse între cinci şi zece ani, mediile moderne nu sunt decât jucării interesante. Abia spre sfârşitul copilăriei, deci la începutul adolescenţei, internetul este folosit mai intens sub aspectul limbajului.

La cei mici acest lucru este cauzat de lipsa de „competenţă de manevrare“. WhatApp nu foloseşte doar limbajul scris, ci limbajul în general. De acesta aparţin şi emoticoanele şi mesajele verbale. Dacă analizăm domeniul comunicări dincolo de limbajul scris, atunci aceasta pentru copii este o unealtă complet nouă. Copiii trebuie să se obişnuiască întâi cu ea. Smiley-urile pe care le folosesc sunt mai apropiate de lumea jocurilor pentru că oferă o comunicare simbolică cu care copiii se simt mai familiari. De aceea sunt folosite mai frecvent.

Depinde de dozaj şi de modul cum sunt folosite mediile digitale. La un nivel normal de dezvoltare a vorbirii, vorbitorul stăpâneşte mai multe registre lingvistice. Registrele lingvistice presupun adaptarea limbajului în funcţie de interlocutor şi de situaţia în parte. Un exemplu simplu este situaţia la şcoală. Elevul învaţă la şcoală să răspundă întotdeauna în propoziţii complete. I se explică şi că în acest context nu se permite un limbaj cu prescurtări. Pe WhatsApp însă învaţă să se exprime pe înţelesul tuturor cu efort minim. Copiii şi adolescenţii încearcă deci să comprime cât mai mult înţeles într-un format. Din perspectiva unui lingvist învaţă deci cu această ocazie un nou registru. Dacă este în raport echilibrat, deci limbajul prescurtat nu este singurul registru lingvistic cu care cresc copiii, atunci acest mod de exprimare este mai degrabă o îmbogăţire lingvistică decât un dezavantaj.

Exact. Acest limbaj prescurtat, pe care aproape toţi îl folosim la WhatsApp – chiar şi adulţii – este într-adevăr nou în evoluţia societăţii noastre. Deci un atu!

Nu. Mi se pare o soluţie plină de sens. Reflectă lumea şi tradiţiile din care provin majoritatea copiilor. Mulţi copii se descurcă deja bine cu forma scrisă aşa cum o cunosc din cărţi - cu imagini sau de poveşti – sau reviste. În special în clasele primare formatele textuale de transmitere a informaţiei nu sunt în conexiune strânsă cu domeniul digital. Deci este indicat pentru copii şi părinţi să se lase conduşi prin „vechea“ formă, a textului printat pe hârtie, pentru a trece mai târziu la noua lume digitală.

Dr. Gerd Mannhaupt predă materia „Bazele limbii germane“ la Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei din cadrul Universităţii din Erfurt. Printre domeniile sale de cercetare se numără însuşirea limbajului scris, monitorizarea nivelului de învăţare, precum şi analiza şi didactica citirii şi scrierii timpurii.

Interviul a fost realizat de Thomas Schmidt de ziua internaţională a internetului sigur Safer Internet Day în anul 2016.