
Odată cu apariţia mediilor digitale s-au creat noi posibilităţi pentru a face schimb de lucruri. În special reţelele de socializare au facilitat împărţirea de lucruri între persoane private care nu se cunosc, transferând cultura împărţitului către lumea digitală. Pe internet se poate schimba, împrumuta sau împărţi aproape orice lucru posibil: alimente, îmbrăcăminte, servicii, cărţi, maşini, locuinţe şi bunuri de zi cu zi.
Aşa-numitul sharing economy, cum este denumit împărţitul obiectelor de consum sau serviciilor prin intermediul platformelor online, a cunoscut o perioadă de înflorire extraordinară în ultimii ani. Aproape zilnic apar concepte noi de platforme de închiriere, schimb sau împrumut care permit utilizarea obiectelor la comun – aşa-numitul peer-to-peer-sharing (abrev. P2P-Sharing).
Conform studiului „Viitorul Peer-to-Peer Sharing-ului“ patru din cinci germani au împărţit până acum produse sau servicii pe asemenea platforme în loc să le cumpere. Ofertele pe teritoriul Germaniei acoperă în special segmentele de consum din domeniul mobilităţii (40 platforme), cazării (20), îmbrăcăminţii (10), bunurilor de consum (31) şi alimentaţiei (6).
Oare doar motivele sociale au condus la formarea acestei comunități care împarte? Sau sunt mai importante aspectele ecologice decât câştigul financiar? Într-un sondaj actual, utilizatorii de P2P-sharing au fost întrebaţi care sunt motivele care îi determină la aceasta. Rezultatele sondajului arată că motivele economice ca „economia de bani“ sau „câştigul de bani“ joacă un rol la fel de important ca motivele ecologice („utilizarea mai bună a resurselor“).
La toate trendurile durabile care se dezvoltă vor să participe şi marile concerne. În timp ce în cazul ideii de P2P-sharing utilizatorii privaţi îşi oferă bunurile sau serviciile, conceptul de „închiriere în locul cumpărării“ este de multe ori o idee de afacere şi pentru firme care închiriază utilizatorilor maşini, biciclete sau alte bunuri asemănătoare pentru a obţine astfel câştiguri.
Sharing-economy nu aduce doar beneficii. Platformele care oferă cazare sunt de exemplu ţinta unor critici, pentru că facilitează închirierea de locuinţe private. Astfel oferta de locuinţe mai ales în oraşele mari se restrânge tot mai mult iar chiriile cresc din ce în ce.
Pe de altă parte potenţialul peer-to-peer sharing-ului, fie că este vorba de maşini sau de obiecte de uz casnic, este incontestabil pentru un viitor în care resursele să fie consumate chibzuit. Prin schimbul colectiv se reduc din deșeuri, se economiseşte energie şi se mai conservă din resurse. Şi alt lucru care nu sare în ochi imediat dar este un efect secundar pozitiv: mai puţine obiecte înseamna un necesar redus de spaţiu şi economie de bani.

