Copiii cu vârste cuprinse între 6 şi 13 ani primesc în ziua de astăzi în medie între 30 şi 60 de euro pe lună bani de buzunar. La aceasta se adaugă cadouri suplimentare, de exemplu cu ocazia zilei de naştere sau de sărbători. Ce fac copiii cu banii lor? Conform studiului Trend Tracking Kids, ei cheltuiesc cea mai mare parte din aceşti bani pe dulciuri (435 milioane de euro anual), îmbrăcăminte şi accesorii (245 milioane), precum şi pentru articole de citit cum ar fi cărţi, benzi desenate şi reviste (230 milioane). 14 la sută dintre tineri primesc în mod lunar între 51 şi 100 de euro, 16 la sută chiar între 501 şi 1000 de euro (studiul de piaţă GfK 2015). În jur de 57,9 la sută dintre tineri îşi cheltuiesc banii de buzunar pe articole de îmbrăcăminte (Statista). für Kleidung aus.

Din ce în ce mai mulţi tineri folosesc în ziua de azi internetul pentru a face cumpărături online. Puterea de cumpărare a tinerilor joacă deci un rol şi pentru firme atunci când se adresează cu prioritate tinerilor cumpărători. Cu cât se cunosc de exemplu mai multe date personale despre grupul ţintă respectiv, cu atât mai exact se poate răspunde la interesele individuale şi se poate eventual influenţa decizia de a cumpăra un lucru sau nu. Recunoaşterea acestui aşa-numit targeting, de exemplu publicitatea adresată publicului-ţintă pe site-uri sau în reţelele de socializare, clasificarea acesteia cu un ochi critic şi corelarea ei cu propriile necesităţi este o provocare, şi nu doar pentru adolescenţi.
16 procente dintre adolescenţii chestionaţi au afirmat într-un studiu despre marketing-ul influencerilor că au cumpărat ulterior un produs pe care l-au văzut la un influencer (BVDW/Influry 2017). Influenceri sunt persoane care şi-au adunat o comunitate de fani în reţelele de socializare, în special pe YouTube sau Instagram, şi sunt percepuţi de comunitate ca având un grad mare de autenticitate. Mulţi influenceri se finanţează prin plasarea contra-cost a unor produse care nu sunt marcate în mod distinctiv ca fiind reclamă, de exemplu pentru articole de cosmetică, jocuri pe computer, jucării şi mărfuri cotidiene. Cu toate acestea sunt considerate de către aproape o treime din persoanele interogate (29 de procente) o sursă credibilă de recomandări de produse. Influencerii se află momentan din punct de vedere legal într-o zonă gri, deoarece nu există reglementări legale clare cu privire la modul în care ar trebui semnalată plasarea de produse pentru a nu fi considerată reclamă mascată.
În principiu, şi în lumea digitală sunt valabile aceleaşi prevederi ca şi în afara lumii digitale. Dacă un copil are mai puţin de şapte ani, nu are capacitate de discernământ şi nu poate încheia contracte de cumpărare. Între vârsta de şapte şi cea de 17 ani, adolescenţii au o capacitate restrânsă de discernământ. Aceasta înseamnă că pot efectua cumpărături mai mici şi fără acordul reprezentanţilor lor legali. Conform legislaţiei germane care reglementează banii de buzunar, valoarea mărfii cumpărate trebuie să se afle în raport cu banii de buzunar. Nu sunt posibile investiţii mai mari sau angajamente pe termen mai lung cum ar fi plăţile în rate sau abonamentele.
Dar de regulă comercianţii online nu verifică vârsta cumpărătorilor lor, astfel încât spre exemplu este posibil ca şi tinerii cumpărători să efectueze o cumpărătură cu plata facturii prin virament. Conform legii, într-un asemenea caz reprezentanţii legali trebuie să îşi dea acordul fie în prealabil, fie ulterior. Dacă nu se aplică acest lucru, de exemplu la o creditare automată a contului, contractul de cumpărare nu este valabil.
Copiilor li se permite de regulă destul de devreme să-şi aducă contribuţia la luarea unei decizii, de exemplu cu privire la o excursie cu familia sau cumpărarea de alimente, şi mulţi dintre ei chiar au dreptul să decidă cu privire la modul de utilizare a banilor de buzunar. Reprezentanţii lor legali pot prin intermediul acestui schimb continuu de păreri şi prin acordarea de responsabilitate pentru acţiunile proprii să le insufle astfel un comportament de consumator competent însoţit de o atitudine critică.

